Alegerea modelului horei pentru desenul bazinelor fantanilor din Piata Unirii ne-a facut o placere deosebita. Dintre toate cele 8 solutii propuse este cea care reprezinta cel mai bine locul si semnificatiile sale.
Am subliniat si in documentul remis ca ghid pentru solutiile de idei pentru jocurile de apa ca Piata Unirii trebuie sa isi recapete semnificatia, nu numai numele. Reprezentarea horei este alegerea perfecta pentru a face legatura intre sensul de Unire si Piata propriu-zisa.

Reprezentarea horei, intr-o propunere initiala patru fantani

Propunerea avansata pe care am remis-o pentru aprobare ulterioara ne-a permis sa intelegem mult mai multe implicatii pe care solutia le are. Astfel, o prima problema este legata de dimensiunea gigantica a personajelor propuse initial si pozitia lor foarte nefericita, atat ca perspectiva cat si ca amplasare, cu picioarele desfacute catre public – situatie care ar fi permis interpretari cel putin rau-voitoare. Am incercat stilizarea personajelor insa rezultatul nu a fost neaparat satisfacator. Pe de alta parte, am inceput sa cautam (si aici datoram imens domnisoarei Carmen Tanasoiu – muzeograf la Muzeul National de Arta al Romaniei) semnificatiile profunde ale horei.
A rezutat ca personajele, peisajul, indiferent de atasamentul pe care il avem cu totii fata de reprezentarile populare – covoare oltenesti, farfurii de Horezu sau ii – trebuie sa fie suficient de abstracte incat dimensiunea lor colosala sa nu le treaca intr-un registru hazliu care sa permita interpretari de niciun fel.
A rezultat – de asemenea – ca personajele trebuie sa ia forma unei caligrafii, astfel incat tot desenul sa fie frumos mai mult decat prin semnificatie – sa fie frumos in sine.

Am descoperit, la randul nostru, provenienta si bogatia de semnificatie a cuvantului hora. Hora vine din grecescul horos – a dansa. Este un cuvant raspandit in toata aria de influenta a Bizantului (care ne-a trimis catre formularea atat de frumoasa a lui N. Iorga – Bizant dupa Bizant). Exista Horo la Bulgari exista khoron in turca. In satele Greciei, dar si in cele din Romania, exista locul de hora care, in greaca se numesc horostasi si fac trimitere la locul unde, prin calcatul in picioare, probabil, se treiera graul. In diverse surse istorice exista spatii in palatele domnesti din tarile romane care se numesc hora si care au destinatie de sala de primire, inaintea salii tronului sau a salii de judecata. Trimiterea la muncile campului, la semnificatia ritualica a dansuluii in Grecia Antica, trimiterea culturala la Bizantul care ne-a influentat enorm cultura sunt uluitoare.

Alegerea caligrafiei, la randul sau, a fost o contributie frumoasa pentru care multumim domnisoarei Tanasoiu. Textele din Tetraevangheliile provenite din Valahia si Moldova cu provenieinta din secolele XV- XVII sunt primele texte medievale din spatial post-bizantin – cu scriere slavona – in care caligrafia ocupa un loc de prim rang.
Uric a fost primul scriptor și miniaturist (sec. XV) care a făcut școală în caligrafia de manuscris pentru noi românii dar de la el s-au inspirat din plin și bulgarii și rușii.

Deci, desi punerea in fata a scrisului chirilic pare desuet (scrisul chirilic este rezultatul unei adaptari a alfabetului grec pentru uzul tuturor popoarelor ortodoxe realizate de doi calugari greci Chiril si Metodiu). Alegerea acestor texte pune in lumina dezvoltarea culturala a spatiului romanesc ca factor de raspandire a artei in lumea post-bizantina.

Textul caligrafiat nu a putut insa reda, ca imagine, dansul horei, in totalitatea sa. Siluetele verticale erau acolo insa orizontala bratelor lipsea. Tot cu sprijinul Muzeului de Arta am introdus desenele de pe vasele de Cucuteni ca simbol ideal al legaturii pe care hora o face.

“Simbolistica reprezintă o stilizare, o „prescurtare” a ornamenticii circulare prin care se exprima conceptul de regenerate infinită și totală prin întoarceri repetate la Timpul originar, sacru. Este o imagine focalizată și detaliată a spațiului și momentului în care se declanșează transferul de energie germinativă și regenerantă, momentul în care se produce în mod ritual „sfârșitul Lumii” și „re-crearea” ei.” Credem, de asemenea, ca introducerea acestor simboluri a contrabalansat referintele strict Greco-bizantine si a introdus dimensiunea mult mai mare a radacinilor culturale ale romanilor. Prin ruperea legaturii bratelor o alta referinta, foarte Latina poate fi introdusa in simbolul horei – pozitia de orant pe care personajul o adopta atunci cand danseaza o hora.

Pentru fantana centrala, am pastrat simbolul soarelui care, cu atat mai mult in aceasta situatie este la locul lui in centrul compozitiei. Dansul si rugaciunea impreuna cu muncile agricole practicate in aceeasi vatra a satului au stat mereu sub auspiciile Soarelui pentru toti cei de la care ne-am impartasit intru cultura, fie ei daci, romani sau greco-bizantini.

Fundalul – la randul sau, a iesit din figurativul facil pe care l-am propus initial. Desenul cu cer si nori s-a geometrizat si s-a transformat intr-o franghie rasucita – simbol al toarcerii timpului, decoratie prezenta in aceeasi masura in sculptura decorative fie ea de lemn sau de piatra.

Revenind pe cele patru embleme, s-a renuntat la prezentarea blazoanelor celor cinci entitati de pe stema Romaniei Mari asa cum este ea prezenta pe Arcul de Triumf pentru a nu repeta ceva ce deja exista dar si pentru ca partial ele nu sunt reprezentari istorice. Prin bunavointa dlui Tudor Tiron – unul dintre cei mai cunoscuti si valorosi heraldisti romani – membru al Comitetului National de Heraldica si al Academiei Internationale de Heraldica-am reusit sa decelam patru simboluri puternice ale infaptuirilor importante care au dus la Unire.

Am readus la viata – prin preluarea si interpretarea in culori a pecetei – stema provinciilor unite de Mihai Viteazul. Aceasta sub mana atenta a heraldistului de top care este dl. Tiron. Am reprodus stema Principatelor Unite – stema folosita in domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Am reprodus, de asemenea, stema Principatelor Unite sub Carol I – blazonul care a fluturat pe steagurile armatei care a infaptuit Independenta. Evident, cel de-al patrulea blazon a fost cel al Romaniei Mari sub regele Ferdinand.

Lucrarea, in forma ei actuala, executata, credem ca face apel la mult mai multe repere istorice si culturale ale poporului roman decat in faza initiala cand isi propunea sa imite doar personajele de pe covoarele oltenesti. Hora Unirii este reprezentata in profunzimea sa, nu numai ca o forma facila.